Anuscopia - Ce este - Pregatirea pentru procedura

Anuscopia reprezintă o metodă de examinare directă a canalului anal și a porțiunii terminale a rectului, utilizată frecvent pentru evaluarea unor condiții proctologice comune, precum hemoroizii sau fisurile anale. Anuscopia este considerată o investigație minim invazivă, rapidă și sigură, realizată în mod uzual în ambulatoriu, fără necesitatea internării sau anesteziei generale. 

Ce este anuscopia?

Anuscopia reprezintă o procedură endoscopică ce permite examinarea vizuală directă a canalului anal și a zonei inferioare a rectului. Procedura utilizează un instrument medical denumit anuscop, care este un tub rigid, cilindric, cu o lungime de aproximativ 7-10 cm, prevăzut cu o sursă de lumină integrată pentru a facilita observarea clară a structurilor interne. 

În ce constă procedura de anuscopie

Procedura presupune introducerea anuscopului în canalul anal după aplicarea unui lubrifiant special, care, de cele mai multe ori conține și un anestezic local (pentru a reduce disconfortul pacientului). Pe parcursul procedurii, medicul poate preleva probe tisulare pentru biopsie, dacă există leziuni suspecte, sau poate aplica tratamente locale, cum ar fi ligatura hemoroizilor interni sau excizia condiloamelor anale. 

Ce este anuscopia de rezoluție înaltă?

Anuscopia de rezoluție înaltă (High-Resolution Anoscopy – HRA) constituie o tehnică avansată de diagnostic utilizată în proctologie pentru examinarea canalului anal, în special pentru detectarea precoce a leziunilor preneoplazice sau neoplazice asociate infecției cronice cu HPV. HRA permite o examinare microscopică în timp real, cu o mărire de până la 25 de ori, ceea ce sporește acuratețea diagnosticului și permite efectuarea biopsiilor țintite. 

Când este recomandată anuscopia?

Anuscopia poate fi recomandată de către un medic proctolog în numeroase situații clinice, pentru diagnosticul, investigarea și monitorizarea unor afecțiuni anale și rectale. Printre afecțiunile sau simptomele pentru care este recomandată anuscopia se numără:

– boala hemoroidală;

– fisuri anale;

– sângerări rectale;

– dureri anale;

– polipi anali;

– abcesul anal;

– cancer anal;

– candiloame anale;

– proctita.

Pregătirea pentru anuscopie

Pentru facilitarea procedurii și implicit pentru optimizarea rezultatelor diagnostice, există o serie de recomandări care trebuie respectate înainte de o anuscopie. În general, pregătirea pentru anuscopie este simplă și poate fi realizată acasă, cu instrucțiuni precise din partea medicului proctolog. 

Igiena zonei anale

Pentru a preveni contaminarea și pentru a asigura o vizualizare clară a structurilor mucoase, pacientul trebuie să asigure o bună igienă a zonei anale înaintea procedurii. Pacientul trebuie să facă un duș complet, insistând în mod special asupra zonei perianale, folosind apă călduță și un săpun fără parfum sau substanțe iritante. 

Clisma

Clisma rectală are rolul de a goli segmentul inferior al colonului, rectului și canalului anal, pentru a permite o examinare clară și precisă. În mod obișnuit, se utilizează o clismă de mici dimensiuni (60-90 ml), iar procedura se realizează cu aproximativ 1-2 ore înainte de efectuarea anuscopiei. 

Restricții alimentare

Pentru reducerea reziduurilor fecale și a gazelor intestinale, care pot afecta vizibilitatea în timpul examinării, se recomandă ca înainte cu 24 de ore de procedură să se adopte o dietă ușoară, săracă în fibre. Sunt contraindicate alimentele bogate în fibre insolubile (fructe și legume crude, semințe, nuci), băuturile carbogazoase, alcoolul, cafeaua, condimentele picante și lactatele grase. Cu 4-6 ore înainte de anuscopie se va întrerupe complet consumul de alimente solide. 

Evitarea anumitor medicamente

Premergător procedurii, cu 48-72 de ore înainte de anuscopie, se va opri administrarea medicamentelor care pot crește riscul complicațiilor, în special riscul de sângerare. Medicamentele vizate includ anticoagulantele orale, antiagregantele plachetare și antiinflamatoarele nesteroidiene.

Anuscopie – Cum se desfășoară procedura? 

Investigația începe cu poziționarea pacientului într-o manieră care să faciliteze accesul optim în zona anală, urmată de o examinare preliminară digitală pentru a evalua tonusul muscular, prezența eventualelor leziuni sau formațiuni patologice. După evaluarea inițială, medicul poate începe procedura propriu-zisă, prin introducerea anuscopului în canalul anal.

Poziția pacientului în timpul anuscopiei

Poziția în timpul anuscopiei influențează confortul pacientului și accesul optim al medicului proctolog la canalul anal. În general, se optează pentru poziția genupectorală (în genunchi, sprijin pe coate), datorită gradului ridicat de vizibilitate pe care îl oferă. Dacă pacientul se simte inconfortabil, se poate opta pentru poziția în decubit lateral stâng (pacientul întins pe partea stângă), cu  genunchii trași spre piept, spatele curbat anterior, brațul inferior sub cap, iar cel superior sprijinit anterior.

Examinarea rectală digitală

Examinarea rectală digitală, ce presupune examinarea manuală (prin introducerea, de către proctolog, a unui deget în interiorul canalului anal) permite identificarea unor anomalii care ar putea împiedica introducerea facilă și sigură a anuscopului. Palparea digitală ajută, de asemenea, la evaluarea generală a structurii anatomice a canalului anal și a rectului inferior.

Utilizarea anuscopului 

Anuscopul se utilizează de către medicul proctolog, după lubrifierea atentă în prealabil cu un gel anestezic local. Dispozitivul este introdus în canalul anal prin mișcări lente și controlate, pentru a minimaliza disconfortul. După inserție, obturatorul anuscopului (piesă conică ce ajută la inserție) este retras, iar medicul examinează atent interiorul canalului anal. După încheierea examinării, anuscopul este retras încet.

Aplicarea soluției de acid acetic (anuscopie de rezoluție înaltă)

În cadrul anuscopiei de rezoluție înaltă, pentru evidențierea modificărilor displazice sau precanceroase ale epiteliului anal se va aplica o soluție de acid acetic, în concentrație de aproximativ 3-5%, prin intermediul unui tampon sau al unei comprese sterile. Aplicarea acidului acetic provoacă o albire tranzitorie în zonele în care există modificări celulare patologice. După aplicarea acidului acetic, medicul proctolog folosește anuscopul cu dispozitiv optic de mare rezoluție pentru a examina atent și în detaliu zonele albite, pentru a identifica locația exactă a leziunilor și a putea lua decizii privind prelevarea biopsiilor țintite.

Biopsia (dacă este necesară)

Biopsia anală este efectuată în cursul anuscopiei atunci când medicul observă leziuni suspecte, noduli, zone de inflamație persistentă sau alte anomalii ale mucoasei care necesită diagnostic histopatologic. Pentru prelevarea biopsiei, medicul introduce prin anuscop o pensă specială, sterilă, cu care preia fragmente mici de țesut din zonele suspecte. Țesuturile recoltate sunt trimise spre examinare în laboratorul de anatomie patologică, unde se stabilește diagnosticul definitiv.

Cât durează procedura de anuscopie? 

Durata totală a procedurii de anuscopie este relativ scurtă, de regulă cuprinsă între 10 și 20 de minute, în funcție de complexitatea evaluării și de eventualele manevre asociate. O anuscopie simplă, care are scop pur diagnostic, durează uneori 10 minute. În cazul în care se efectuează și biopsii sau tratamente locale (cum ar fi ligaturarea hemoroizilor), durata se extinde suplimentar, în funcție de numărul și complexitatea leziunilor examinate.

Anuscopie – Riscuri 

Anuscopia se încadrează în categoria investigațiilor minim invazive, cu un profil de siguranță foarte favorabil și cu o rată scăzută a complicațiilor. Riscurile sunt rare și, în majoritatea cazurilor, ușoare și tranzitorii. 

Anuscopie vs. Rectoscopie – Care este diferența dintre ele?

Anuscopia și rectoscopia sunt două proceduri endoscopice utilizate în proctologie pentru examinarea regiunilor terminale ale tractului digestiv, care se diferențiază prin instrumentele folosite, aria investigată, scopul examinării și nivelul de detaliu obținut. Anuscopia utilizează un instrument rigid scurt, anuscop, ce permite vizualizarea directă a canalului anal și a porțiunii inferioare a rectului, în general până la 5 cm de la orificiul anal. Rectoscopia, în schimb, folosește un tub mai lung, numit rectoscop, care poate examina până la 15-20 cm în interiorul rectului.

Anuscopie vs. Colonoscopie – Care este diferența dintre ele? 

Anuscopia și colonoscopia sunt proceduri endoscopice ce se diferențiază considerabil prin scop, tehnică, durată și aria anatomică explorată. Anuscopia este o metodă rapidă și localizată, care se concentrează exclusiv asupra canalului anal și a părții inferioare a rectului, utilizată cu precădere în identificarea și evaluarea patologiei anale, cum ar fi hemoroizii, fisura anala, fisurile, polipii anali și leziunile asociate HPV. Colonoscopia, în schimb, presupune explorarea întregului colon, de la anus până la cec, folosind un tub flexibil lung, echipat cu cameră video și canal pentru instrumente.

Anuscopie – Recomandări post-procedură

După o anuscopie, pacientul poate reveni la activitățile sale obișnuite într-un timp foarte scurt. Cu toate acestea, pentru a preveni apariția disconfortului sau a complicațiilor minore, este recomandabil să respecte câteva măsuri simple:

– odihnă, timp de câteva ore;

– aplicarea de comprese reci în regiunea perianală;

– efectuarea unor băi de șezut cu apă caldă, de 1-2 ori pe zi;

– consumul de alimente bogate în fibre, pentru a facilita tranzitul intestinal și a preveni constipația;

– evitarea activităților care pot crea presiune în zona anală.

Anuscopie – Costuri 

Costul anuscopiei poate varia considerabil în funcție de mai mulți factori, printre care experiența medicului proctolog, costurile clinicii și complexitatea procedurii (standard sau cu rezoluție înaltă, cu sau fără biopsie). În general, prețul pentru o anuscopie simplă, fără manevre adiționale, se situează între 200 și 400 lei. 

Întrebări frecvente despre anuscopie 

Anuscopia este o procedură dureroasă? 

Anuscopia poate produce disconfort uşor sau moderat, însă, în general, nu se asociază cu o durere intensă. Pacientul resimte, cel mai frecvent, o senzaţie de presiune sau plenitudine, cauzată de inserarea anuscopului în canalul anal şi de dilatarea uşoară a sfincterului anal. În cazurile în care există fisuri anale sau hemoroizi acut inflamaţi, disconfortul poate fi mai accentuat. 

Anuscopia se face cu anestezie?

În majoritatea cazurilor, anuscopia nu necesită anestezie. Procedura este efectuată în mod obişnuit cu aplicarea unui gel lubrifiant ce conţine lidocaină, substanţă anestezică locală care reduce semnificativ sensibilitatea locală şi permite realizarea investigaţiei fără disconfort semnificativ. 

Cât durează o anuscopie? 

Durata unei anuscopii obişnuite este scurtă, situându-se, în general, între 10 şi 15 minute. În cazul în care procedura implică efectuarea unor manevre suplimentare, precum biopsia tisulară, durata poate creşte uşor, până la aproximativ 20 minute. 

Pot apărea complicații după anuscopie? 

Complicaţiile asociate anuscopiei sunt rare şi de obicei minore, datorită caracterului minim invaziv al procedurii. Riscurile severe sunt extrem de rare, însă pot include perforarea accidentală a canalului anal, infecţii locale sau reacţii alergice la substanţele folosite (de exemplu, anestezice locale). 

Este normal să apară sângerări după anuscopie? 

Sângerările minore după anuscopie, vizibile pe lenjeria intimă sau pe hârtia igienică, sunt frecvente și în general normale în primele 24-48 de ore, mai ales dacă mucoasa anală este fragilă, iritată sau dacă s-au realizat biopsii în timpul examinării.

Sursa foto: Freepik