Colonoscopie - Cât durează o colonoscopie cu anestezie

Colonoscopia este una dintre cele mai eficiente metode de investigare a colonului, recomandată pentru prevenția și diagnosticarea unor afecțiuni serioase, cum ar fi cancerul colorectal. Chiar dacă este o procedură frecvent întâlnită, multe persoane sunt îngrijorate de durata investigației și de disconfortul resimțit în timpul acesteia. Din fericire, colonoscopia cu anestezie îți oferă o experiență mult mai ușoară, lipsită de durere.

Continuă să citești acest articol și descoperă care sunt avantajele colonoscopiei și cum poate fi efectuată fără durere. 

Ce este colonoscopia? 

Colonoscopia este o procedură medicală folosită pentru a examina interiorul intestinului gros (colonul) și rectul. Procedura se realizează cu ajutorul unui instrument flexibil numit colonoscop. Acest tub subțire are la capăt o cameră video care transmite imagini detaliate pe un monitor, permițând medicului să observe mucoasa colonului. Astfel, pot fi identificate diferite modificări, precum:

• inflamație;
• polipi;
• sângerări;
• diferite formațiuni.

În ziua procedurii, primești anestezie ușoară, astfel încât să nu simți disconfort. După ce anestezicul își face efectul, medicul introduce colonoscopul prin rect și îl ghidează cu grijă prin colon, pentru vizualizarea acestuia. Astfel, nu vei simți deloc durere. 

Când se recomandă colonoscopia?

Această procedură ajută la depistarea, monitorizarea și uneori chiar și la tratamentul anumitor boli. În scop preventiv, colonoscopia este indicată persoanelor de peste 45 de ani sau peste 30 de ani, dacă prezintă cazuri de cancer de colon în familie. Astfel, rezultatele acestei investigații pot identifica din stadii timpurii procesele neoplazice, înainte de apariția simptomelor specifice. 

O colonoscopie este recomandată și când la unele analize sunt obtinute rezultate care indică o patologie a intestinului gros. În astfel de situații, investigația are rolul de a evidenția anumite patologii și a stabili un diagnostic corect. 

De asemenea, medicul poate indica efectuarea unei colonoscopii și în prezența unor manifestări, precum:

• sângerări rectale;
• prezența sângelui în scaun;
• dureri abdominale persistente, fără o cauză clară;
• episoade frecvente de diaree sau constipație de lungă durată;
• scădere în greutate inexplicabilă;
• stare de oboseală accentuată.

Astfel, colonoscopia este o investigație utilă pentru diagnosticarea și monitorizarea unor afecțiuni, cum sunt:

• cancerul colorectal;
• polipii colonici;
• boala Crohn;
• colita ulcerativă;
• sindromul colonului iritabil;
• diverticuloza;
• diverticulita;
• anemia feriprivă de cauză neprecizată;
• hemoragiile digestive inferioare.

Tipuri de colonoscopie 

În funcție de scopul investigației și de zona colonului care trebuie examinată, colonoscopia poate fi realizată în mai multe moduri. Fiecare tip de colonoscopie prezintă particularități specifice. De aceea, alegerea analizei potrivite pentru tine se face de către medic în funcție de simptomele tale și de zonele care necesită a fi evaluate.

Colonoscopie totală 

Colonoscopia totală este cea mai frecvent utilizată. Aceasta presupune examinarea întregului colon, de la rect (zona din apropierea anusului), până la cec (capătul colonului, aproape de intestinul subțire). Este recomandată pentru screening-ul complet al colonului, dar și pentru diagnosticarea diferitelor afecțiuni. Medicul poate interveni în timpul procedurii pentru a lua biopsii sau a îndepărta polipi.

Colonoscopie parțială (sigmoidoscopie)

Aceasta este o variantă mai scurtă a colonoscopiei. Permite examinarea părții inferioare a colonului, mai exact rectul și colonul sigmoid (ultimii 40-60 centimetri ai colonului). Este utilizată când simptomele sugerează o afecțiune localizată în această zonă sau ca test de screening mai simplu. Procedura este mai rapidă și poate necesita doar o sedare ușoară. Uneori, poate fi realizată și fără sedare.

Colonoscopie virtuală (CT colonografie)

Colonoscopia virtuală este o metodă neinvazivă, care folosește tomografia computerizată (CT) pentru a crea imagini detaliate ale colonului. Nu implică introducerea unui colonoscop, ci doar insuflarea aerului în colon, urmată de scanare. Este o alternativă pentru persoanele care nu pot face o colonoscopie clasică. Însă, dacă sunt prezente anomalii structurale, este necesară o colonoscopie clasică pentru intervenții.

Colonoscopia – Avantaje

Colonoscopia este una dintre cele mai precise și utile investigații pentru sănătatea colonului. Este considerată standardul de aur în evaluarea sănătății colonului. 

Printre beneficiile multiple care o recomandă atât în scop diagnostic, cât și preventiv se regăsesc:

• posibilitatea de a fi efectuată cu sau fără sedare, în funcție de nevoile și confortul pacientului;
• permite și realizarea unei intervenții terapeutice (medicul poate îndepărta polipi, opri sângerări sau preleva mostre de țesut);
• timp de recuperare rapid, cu reluarea activităților obișnuite în aceeași zi sau în cel mult 24 de ore;
• metodă de screening pentru cancerul de colon;
• furnizarea unei imagini directe și detaliate asupra întregului colon, ceea ce o face superioară altor investigații neinvazive;
• precizie de diagnosticare ridicată, care permite detectarea chiar și a leziunilor foarte mici sau incipiente;
• prevenirea cancerului prin îndepărtarea polipilor, înainte să devină maligni;
• bună tolerare, cu riscuri foarte scăzute, când este realizată de specialiști experimentați;
• obținerea rapidă a rezultatelor, medicul putând oferi un prim diagnostic imediat după procedură.

Diferența dintre colonoscopie și rectoscopie 

Ambele sunt investigații care ajută la diagnosticarea problemelor intestinale. Însă, colonoscopia și rectoscopia sunt proceduri diferite, atât ca scop, cât și ca zonă examinată.

Colonoscopia examinează întregul colon și rectul, folosind un tub flexibil numit colonoscop. Este recomandată când medicul are nevoie să observe tot intestinul gros, pentru depistarea polipilor, a cancerului colorectal, a inflamațiilor sau altor afecțiuni. Poate dura între 20 – 60 de minute. De cele mai multe ori, se face cu sedare pentru confortul pacientului.

Pe de altă parte, rectoscopia se concentrează doar pe examinarea rectului. Este o procedură mai scurtă, folosită pentru a identifica cauzele sângerărilor rectale, a hemoroizilor sau a inflamațiilor locale. În multe situații, nu este folosită sedarea și durează doar câteva minute.

Când trebuie făcută prima colonoscopie în funcție de vârstă și risc 

Colonoscopia este indicată atunci când prezinți anumite simptome care îți creează disconfort, dar și în scop preventiv. Pentru persoanele care nu prezintă factori de risc, colonoscopia este recomandată după vârsta de 45 de ani. Dacă rezultatul este normal, următoarea colonoscopie se face la fiecare 10 ani. Însă, dacă se optează pentru o colonoscopie virtuală, intervalul dintre investigații este de 5 ani. 

Dacă prezinți factori de risc, este posibil să fie nevoie de efectuarea unei colonoscopii mai devreme. Printre factorii de risc se regăsesc:

• istoric familial de cancer colorectal (părinți, frați, surori);
• polipi colonici descoperiți anterior;
• boli inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă);
• sindroame genetice rare (polipoză adenomatoasă familială, sindrom Lynch).

Așadar, dacă ai rude de gradul I cu cancer de colon, screening-ul începe de obicei cu 10 ani înainte de vârsta la care a fost diagnosticată boala în familie. Intervalul dintre colonoscopii este decis împreună cu medicul, după o atentă evaluare a factorilor de risc. 

Pregătirea pentru colonoscopie – Ce trebuie să știi 

O pregătire corectă este esențială pentru ca medicul să poată vizualiza clar interiorul colonului în timpul procedurii. De aceea, comunică deschis cu echipa medicală și adresează întrebările pe care le ai, pentru a înțelege exact care sunt modalitățile prin care să te pregătești înainte de efectuarea acestei investigații. 

Alimentația înainte de colonoscopie 

Cu 2-3 zile înainte de procedură, este recomandat să urmezi o dietă săracă în fibre. De asemenea, evită alimentele greu de digerat, precum:

• legumele crude;
• fructele cu coajă;
• cerealele integrale;
• semințele.

În ziua dinaintea colonoscopiei consumă doar alimente lichide: 

• supă clară;
• ceai;
• suc fără pulpă;
• apă.

Evită alimentele și băuturile colorate. Acestea pot fi confundate cu sângele. 

Oprirea administrării anumitor medicamente 

Anumite medicamente pot influența modul de desfășurare al colonoscopiei. De exemplu, anticoagulantele pot necesita ajustarea dozelor sau chiar întreruperea administrării. Vorbește cu medicul și vezi care este cea mai potrivită indicație pentru tine. 

Dacă ești diagnosticat cu diabet zaharat, ia în considerare să-i spui medicului ce tratament urmezi. Unele medicamente necesită a fi ajustate, mai ales în zilele în care urmezi o dietă mai săracă în calorii. Însă, nu opri niciun tratament fără acordul medicului. Vorbește cu medicul și urmează indicațiile acestuia. 

Rolul laxativelor și al soluțiilor de curățare 

Pentru a curăța complet colonul, medicul îți recomandă un laxativ special sau o soluție de curățare, pe care trebuie să o bei conform instrucțiunilor. De obicei, este nevoie să bei o cantitate mare de lichid în mai multe etape. Unele soluții pot avea gust neplăcut, dar sunt esențiale pentru succesul procedurii.

După consumul de laxative, este normal să ai scaune frecvente și apoase. Nu te îngrijora, acestea au rolul de a curăța colonul și de a permite evidențierea cât mai fidelă a mucoasei colonului în timpul procedurii. 

Cum se desfășoară colonoscopia? 

Colonoscopia se realizează într-un mediu controlat, de obicei într-o sală specializată. Pe tot parcursul procedurii, medicul este lângă tine și se asigură că procedura se desfășoară conform protocolului. 

Tipuri de sedare folosite

Pentru ca procedura să fie cât mai confortabilă, medicul îți recomandă un tip de sedare potrivit nevoilor tale. Există mai multe variante:

• sedare ușoară (conștientă) – Aceasta te ajută să fii relaxat, dar posibil conștient. Nu simți durerea, însă poți avea amintiri vagi despre procedură.

• sedare profundă (cu propofol) – După sedare dormi profund, nu simți niciun disconfort și nu îți amintești procedura. Este cea mai frecvent folosită și oferă confort maxim.

• anestezie generală – Este mai rar utilizată, dar este recomandată în cazuri speciale (pacienți anxioși sau copii).

Cât durează o colonoscopie cu anestezie? 

Procedura în sine durează între 20 – 60 de minute, în funcție de complexitate și de eventualele intervenții necesare (îndepărtarea polipilor, efectuarea biopsiilor). Cu tot cu pregătire și recuperare post-sedare, petreci aproximativ 2 – 3 ore în clinică. De asemenea, după procedură, ești supravegheat până când efectele sedării dispar (aproximativ 30 – 60 de minute). Ulterior, poți merge acasă. Însă, este recomandat să nu conduci după anestezie și să fii însoțit.

Colonoscopia cu biopsie

În timpul colonoscopiei, medicul poate decide să preleveze mostre mici de țesut din colon. Acest proces se numește biopsie. Nu trebuie să te sperii, este o procedură frecventă, simplă și nedureroasă pentru tine, mai ales dacă ești sub sedare.

Situațiile care necesită efectuarea unei biopsii includ:

• observarea unor zone inflamate sau leziuni suspecte;
• prezența polipilor;
• necesitatea confirmării unui diagnostic.

Ce înseamnă un rezultat pozitiv la colonoscopie? 

Un rezultat pozitiv la colonoscopie înseamnă că examenul histopatologic a evidențiat modificări anormale la nivelul colonului. Cele mai frecvente situații în care colonoscopia este pozitivă sunt date de prezența:

• polipilor colonici – formațiuni de țesut care pot fi benigni, dar care, în timp, pot evolua spre cancer. Majoritatea polipilor sunt îndepărtați în timpul colonoscopiei pentru a preveni complicațiile;
• inflamației, ulcerației sau formațiunilor suspecte – pot indica boli inflamatorii intestinale (colită ulcerativă, boala Crohn) sau cancer colorectal;
• sângerărilor – pot proveni din hemoroizi, diverticuli sau alte leziuni;
• diverticulilor – mici pungi formate în peretele colonului, care pot deveni inflamate (diverticulită);
• tumorilor – formațiuni suspecte, care necesită biopsie pentru stabilirea naturii (benignă sau malignă).

După un rezultat pozitiv, medicul îți explică clar ce semnificație are și ce pași trebuie urmați. De multe ori, polipii sau alte modificări pot fi tratate din timp, evitând probleme mai grave. 

Colonoscopie – Contraindicații

Deși colonoscopia este o procedură sigură pentru majoritatea pacienților, există anumite situații în care aceasta nu este recomandată. Contraindicațiile pot fi:

• relative (se poate face cu precauție);
• absolute (nu trebuie efectuată până la stabilizarea stării pacientului).

Colonoscopia nu este recomandată în următoarele situații:

• diverticulită acută;
• sarcină;
• infarct miocardic recent;
• tulburări severe de coagulare;
• perforație intestinală suspectată sau confirmată;
• peritonită acută;
• instabilitate hemodinamică.

Contraindicațiile relative fac referire la:

• boala Crohn;
• afecțiuni pulmonare sau cardiace grave.

În astfel de cazuri, medicul poate recomanda amânarea colonoscopiei sau alegerea unei metode alternative de investigare. Este important ca înainte de programare să discuți cu medicul despre istoricul tău medical.

Colonoscopia – Riscuri și complicații 

Colonoscopia este o procedură sigură. Riscurile asociate sunt rare când este efectuată de specialiști, în condiții adecvate. Cu toate acestea, ca în orice intervenție medicală, pot apărea unele complicații, pe care este important să le cunoști.

Așadar, cele mai frecvente riscuri includ:

• sângerare;
• perforația colonului;
• reacții adverse la sedare (scăderea tensiunii arteriale, ritm cardiac neregulat sau dificultăți respiratorii);
• durere abdominală;
• infecții;
• meteorism (balonare);
• crampe abdominale.

Întrebări frecvente despre colonoscopie 

Colonoscopia este dureroasă? 

Nu, colonoscopia nu este dureroasă, dacă se face cu sedare. Cei mai mulți pacienți nu simt nimic în timpul procedurii și nu își amintesc momentul. Fără sedare, se poate simți un ușor disconfort sau presiune, dar nu durere propriu-zisă.

Ce alimente trebuie evitate înainte de colonoscopie? 

Cu 2-3 zile înainte, trebuie evitate alimentele bogate în fibre. În ziua dinaintea procedurii, vei consuma doar lichide clare: apă, supă strecurată, ceai, suc fără pulpă.

Cât durează recuperarea după colonoscopie?

Recuperarea este rapidă. Majoritatea pacienților își revin complet în câteva ore. Se recomandă să te odihnești în ziua procedurii, mai ales dacă ai primit sedare. A doua zi îți poți relua activitățile normale.

Dacă se găsesc polipi în timpul colonoscopiei pot fi îndepărtați pe loc? 

Da, majoritatea polipilor pot fi îndepărtați chiar în timpul colonoscopiei. Procedura se face rapid, în siguranță și previne riscul ca polipii să devină cancerigeni. După îndepărtare, polipii sunt trimiși la laborator pentru analiza histopatologică.

Poate că ideea unei colonoscopii nu e tocmai plăcută, dar adevărul este că îți poate proteja sănătatea și chiar îți poate salva viața. Cu cât afli mai devreme dacă există o afecțiune la nivelul colonului, cu atât ai șanse mai mari să o tratezi, cu un risc mai mic de complicații. Ai grijă de tine și mergi periodic la control pentru a afla de la medicul tău ce investigații sunt potrivite pentru tine.

Sursa foto: Freepik

Bibliografie:

• www.mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/colonoscopy/about/pac-20393569, accesat la data 26.04.2025;
• www.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/4949-colonoscopy, accesat la data 26.04.2025;
• www.nhs.uk, https://www.nhs.uk/conditions/colonoscopy/, accesat la data 26.04.2025.