Polipi anali - Ce sunt, Simptome & Tratament

Afecțiunile anorectale interferează semnificativ cu calitatea vieții. Atunci când te confrunți cu disconfort sau cu durere în zona anală, polipii anali sau hemoroizii pot să fie cauza. Programează-te cât mai repede la un medic proctolog care să te ajute să tratezi boala înainte ca aceasta să se agraveze și să apară complicații care necesită tratamente complexe.

Ce sunt polipii anali? 

Polipii anali sunt excrescențe de pe mucoasa interioară a colonului (intestinul gros). Aceștia reprezintă un tip de tumoră, un grup sau o masă de celule anormale. Polipii sunt tumori care cresc din mucoasa din interiorul organelor goale, cum ar fi tractul gastro-intestinal, nasul sau organele reproductive feminine.

Majoritatea polipilor anali sunt benigni, dar unele tipuri pot deveni cancer dacă nu sunt îndepărtați în timp util. Deși polipii în sine nu înseamnă că pacientul are cancer, aproape toate tipurile de cancer colorectal pornesc de la un polip. 

Polipi anali – Cauze  

Cauzele polipilor anali sunt, de obicei, modificările (mutațiile genelor). Acestea sunt erori în codul genetic pe care celulele le folosesc pentru a se reproduce. Celulele din mucoasa colonului se înlocuiesc în repetate rândul, astfel încât există mai multe șanse să apară erori. Când codul lor se schimbă, celulele cresc și se comportă diferit.

De asemenea, alte cauze ale polipilor de colon sau rectali includ:

• vârsta: pacienții peste 50 de ani sunt mai predispuși la această afecțiune;
• alimentația bogată în grăsimi și scăzută în fibre;
• boala inflamatorie intestinală;
• consumul de alcool;
• genetica: persoanele care au în familie membri care au prezentat polipi rectali sunt mai predispuse la această afecțiune.

Polipi anali – Factori de risc

Factorii de risc pentru polipi anali includ:

• sexul: prevalența polipilor de colon este mai mare la bărbați decât la femei;
• obezitatea;
• lipsa de exerciții fizice;
• fumatul;
• diabetul de tip 2 necontrolat;
• rasa și etnia: studiile epidemiologice demonstrează că există diferențe minore în ceea ce privește riscul de polipi anali, însă persoanele de culoare sunt mai predispuse la această afecțiune;
• existența polipilor în trecut sau diagnosticarea în trecut cu cancer de colon;
• administrarea de anumite medicamente;
• efectuarea în trecut a procedurii numite ureterosigmoidostomie.

Tipuri de polipi anali după localizare 

Polipii anali pot să fie clasificați după localizare, după formă sau după caracteristicile care pot să fie observate la microscop. Diferite tipuri de polipi prezintă caracteristici microscopice diferite, deoarece aceștia cresc și se dezvoltă prin procese diferite. Aceste procese determină, de asemenea, dacă un polip anal poate deveni cancer sau nu. Deci, diferite tipuri au un potențial canceros diferit. După localizare, polipii anali pot să fie interni sau externi. 

Polipi interni

Polipii interni își au originea în canalul anal sau ies în afara anusului.

Polipi externi 

Polipii externi se dezvoltă în interiorul mucoasei interioare a anusului sau în partea inferioară a rectului.

Tipuri de polipi anali după formă 

În funcție de forma pe care o au polipii anali, medicul poate să determine tipul lor:

• sesil – cu bază largă, fără înălțime;
• pedunculat – în formă de ciupercă;
• inflamator (pseudopolip);
• polipi adenomatoși de toate formele (tubulari, tubulo-viloși, adenoame sesile etc.), fiind forme de polipi premaligni care necesită monitorizare;
• hiperplazici – excrescențe necanceroase ale mucoasei;
• hematoame de cauză genetică.

Polipi anali – Simptome  

Simptomele polipilor anali pot include:

• sânge în materiile fecale: s-ar putea ca o sângerare ușoară să nu fie vizibilă, dar după un timp, aceasta poate să fie evidentă. Este posibil ca pacientul să dezvolte anemie cu deficit de fier, care provoacă efecte secundare precum slăbiciune și oboseală;
• schimbări inexplicabile precum diaree cronică, constipație, exces de mucus în materiile fecale;
• anemie feriprivă;
• durere abdominală.

Care este diferența între polipii anali și hemoroizi? 

Polipii anali și hemoroizii sunt două afecțiuni distincte. Într-adevăr, ambele pot provoca sângerări rectale, dar sunt două probleme diferite care necesită tipuri specifice de tratament.

În timp ce un polip este o excrescență a țesutului, un hemoroid este un vas de sânge umflat situat fie în interiorul rectului (hemoroizi interni), fie chiar în afara deschiderii anale (hemoroizi externi).

Hemoroizii tind să apară cel mai frecvent în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 45-55 de ani, dar sunt, de asemenea, asociați cu factori de risc precum:

• petrecerea timpului în picioare pentru perioade lungi de timp;
• petrecerea timpului în șezut pentru perioade lungi de timp;
• sarcina;
• constipație cronică sau efort cronic în timpul mișcărilor intestinale;
• obezitate;
• dietă săracă în fibre;
• sex anal.

La fel cu polipii de colon, hemoroizii tind să apară și în familii. Simptomele hemoroizilor includ durere rectală, mâncărime sau arsură, sânge roșu aprins ce poate fi observat în materiile fecale, un nodul palpabil lângă anus și durere în timpul mișcărilor intestinale.

Simptomele pot varia de la disconfort ușor la durere semnificativă, mai ales dacă se formează un cheag în interiorul hemoroidului. Rareori, un hemoroid poate deveni sugrumat, ducând la complicații grave.

Polipi anali – Cum se pune diagnosticul? 

Testele de screening sunt importante în depistarea polipilor înainte ca aceștia să evolueze în cancer. De asemenea, aceste investigații pot ajuta la identificarea cancerului colorectal în stadiile incipiente, când șansele de recuperare sunt mai mari. 

Metodele de screening includ:

• colonoscopia, investigație medicală ce presupune introducerea unui tub de dimensiuni mici cu o lumină și o cameră în rect pentru a examina colonul. Dacă se găsesc polipi, medicul îi poate îndepărta imediat sau poate preleva mostre de țesut pentru a le trimite la laborator pentru analiză (biopsie);
• colonoscopia virtuală este o investigație care utilizează o scanare CT pentru a vizualiza colonul. Colonoscopia virtuală necesită aceeași pregătire intestinală ca și o colonoscopie. Dacă se găsește un polip în timpul scanării, va trebui să se repete pregătirea intestinului pentru o colonoscopie pentru a avea polipul examinat și îndepărtat;
• sigmoidoscopie flexibilă: la fel cu o colonoscopie, aceasta folosește un tub mic cu lumină și cameră, dar examinează doar ultima treime a colonului, numită sigmoid. Cea mai mare parte a colonului nu este vizibilă cu acest test de screening, așa că unii polipi rectali și cancere ar putea să nu fie depistate;
• probă de scaun: verifică sângele în scaun sau evaluează ADN-ul scaunului pentru dovezi ale unui polip de colon sau cancer. Dacă testul de scaun este pozitiv, pacientul va avea nevoie de o colonoscopie curând după aceea.

Diagnosticul se stabilește în urma examenului fizic și a istoricului medical, etape urmate de investigații medicale specifice, efectuate la recomandarea medicului specialist.

Polipi anali – Posibile complicații

Complicațiile polipilor anali pot include:

• sângerare cronică: aceasta poate duce la anemie cu deficit de fier, iar pacientul se va simți obosit și se va confrunta cu dificultăți de respirație;
• ocluzie intestinală: un blocaj care împiedică alimentele sau lichidele să treacă prin intestinul subțire sau gros (colon);
• dezvoltarea cancerului colorectal: cunoscut și sub numele de cancer intestinal, cancer de colon sau cancer rectal, afectează părți ale intestinului gros. Semnele și simptomele pot include sânge în scaun, o modificare a mișcărilor intestinale, scădere în greutate, dureri abdominale și oboseală.

Polipi anali – Metode de tratament 

În stadiul incipient, când aceștia au dimensiuni mai mici, tratamentul pentru polipi anali poate să fie minim-invaziv și presupune introducerea unui tub cu un instrument în rect. Polipii care sunt prea mari sau care nu pot fi îndepărtați în siguranță în timpul screening-ului sunt, de obicei, îndepărtați chirurgical. Există mai multe variante de tratament pentru polipii anali.

Polipectomie 

Polipectomia este îndepărtarea chirurgicală a unui polip anal. Chirurgii pot efectua o polipectomie ca parte a unei proceduri endoscopice pentru a elimina polipii din mai multe părți ale corpului, inclusiv uterul, colul uterin și intestinul subțire. Cu toate acestea, intervenția chirurgicală de polipectomie este cel mai adesea efectuată pentru a elimina polipii din colon în timpul unei colonoscopii, urmând ca aceștia să fie examinați pentru a determina dacă sunt benigni sau maligni. 

Rezecția endoscopică a mucoasei 

Rezecția endoscopică a mucoasei este o procedură de îndepărtare a țesutului precanceros, în stadiu incipient sau a altor țesuturi (leziuni) anormale din tractul digestiv. Aceasta se efectuează cu un tub lung și îngust echipat cu lumină, cameră video și alte instrumente.

Disecția submucoasă endoscopică

Disecția submucoasă endoscopică este o procedură minim invazivă în care un medic specialist utilizează un endoscop pentru a îndepărta excrescențele din tractul digestiv. De asemenea, este o procedură utilizată pentru a ajuta la stadializarea cancerului.

Intervenție chirurgicală

Dacă un polip rectal este prea mare, poate necesita intervenție chirurgicală. Dacă polipul este jos în rect, acesta poate fi îndepărtat prin excizie transanală. Sub anestezie generală, polipul este îndepărtat prin rect cu un disconfort minim și o recuperare rapidă. De multe ori, acest lucru se poate face în ambulatoriu sau cu internare peste noapte.

Polipi anali – Metode de prevenție

Metodele de prevenire a formării de polipi anali includ un stil de viață sănătos prin:

• dietă echilibrată și creșterea aportului de fibre;
• activitate fizică regulată;
• menținerea unei greutăți corporale normale;
• evitarea consumului de alcool.

Întrebări frecvente despre polipii anali  

Atunci când te confrunți cu simptome ale polipilor anali, apelează cât mai repede la un medic specialist. Chiar dacă foarte multe dintre informațiile de pe internet sunt atent documentate, examenele fizice și anamneza sunt esențiale pentru un diagnostic. 

Polipii anali sunt cancerigeni? 

În timp ce majoritatea polipilor anali sunt benigni, există tipuri de polipi cu risc mai mare de a se dezvolta în cancer, așa cum sunt polipii adenomatoși. Medicul proctolog va monitoriza pacienții pentru a preveni îmbolnăvirea.

Polipii anali sunt dureroși?

Unul dintre principalele simptome ale polipilor anali este durerea. Aceasta poate interfera semnificativ cu calitatea vieții, în special dacă polipii sunt iritați sau inflamați. 

Este dureroasă îndepărtarea polipilor anali?

Procedura în sine de îndepărtare a polipilor anali nu este dureroasă deoarece se efectuează sub anestezie locală sau generală. 

Cât timp durează recuperarea după  îndepărtarea polipilor anali?

Majoritatea pacienților, atunci când nu există complicații, se recuperează în câteva zile de la intervenție, maximum o săptămână. 

Sursa foto: Unsplash

Bibliografie:

https://www.webmd.com/colorectal-cancer/colon-polyps-basics

https://www.binasss.sa.cr/abr22/35.pdf

https://www.brighamandwomens.org/medical-resources/polypectomy#:~:text=A%20polypectomy%20is%20the%20surgical,cervix%2C%20and%20the%20small%20intestines.

https://www.ddsqc.com/blog/colon-polyps-vs-hemorrhoids-how-to-tell-the-difference#:~:text=While%20a%20polyp%20is%20a,anal%20opening%20(external%20hemorrhoids).

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/colon-polyps/diagnosis-treatment/drc-20352881