hemoroizi

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

home filiale articole filiale video clinici filiale in tara filiale filiale in strainatate contact contact
hemoroizi I dureri anale I colonoscopiee I fistule perianale I fisura anala I harta site I politica de confidentialitate
procto programare online

Get Adobe Flash player

consultatie_hemoroizi

 



Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

Ce sunt hemoroizii?

Boli Inflamatorii Intestinale I Cancerele Anorectale I Legatura intre constipatie si hemoroizi I Abcesul Anal I Colonoscopia I Fructe si sucuri care combat hemoroizii I cum apar hemoroizii I hemoroizii - una dintre cele mai vechi boli din lume I Endoscopia Digestiva I Fistule Anale I Fisurile Anale I hemoroizi simtome diacnostic recidiva I Tratament pentru hemoroizi externi I durere cauzata de hemoroizi sau de fisura anala? I Hemoroizii interni I operatia de hemoroizi sau fisuri anale poate fi evitata I operatia de hemoroizi - suferinta inutila si periculoasa I Ce anume predispune corpul la aparitia hemoroizilor? I Hemoroizii interni: cum se manifesta I Prolapsul Rectal I Constipatia - Interviu cu Dr. Radu Viorel I Hemoroizii - Interviu cu dr. Radu Viorel I Probleme generale si recomandari - Interviu cu dr. Radu Viorel partea a 7-a I Care sunt simptomele pentru hemoroizi I Cum se face diagnosticarea hemoroizilor? I radiochirurgia I constipatia a devenit o boala a civilizatiei modern | proctolog - medicul care te scapa de hemoroizi

Ultima portiune a tubului digestiv care asigura contentia si prin care are loc eliminarea materiilor fecale este canalul anal. Are o lungime de 3-4 cm si este inconjurat de doua straturi musculare ce formeaza sfincterul anal intern si respectiv extern. La cele doua capete ale canalului anal exista doi bureti circulari de provenienta predominant venoasa care formeaza cele doua plexuri hemoroidale.

Plexul hemoroidal intern (sau hemoroizii interni cum este mai uzitat) se afla la 3-4 cm de orificiul anal extern, deci nu poate fi vazut cu ochiul liber, si este acoperit de mucoasa de tip digestiv care nu are sensibilitate somatica, deci nu doare. Acesta este motivul pentru care marirea plexului hemoroidal intern (sau al hemoroizilor interni) nu este perceput de purtator pina cind nu apar complicatii! Pentru ca e clar: daca nu vezi si nu te doare nu ai cum sa stii ce se intimpla. Asta pina cind incep sa apara singerari cu singe rosu curat dupa scaun, fara dureri, apar unele umflaturi la exterior imediat dupa defecatie care apoi dispar dar devin din ce in ce mai mari sau chiar ies hemoroizii interni din anus pentru a reintra singuri in prima faza, impinsi cu degetul mai tirziu sau de loc in final!  

Plexul hemoroidal extern
(sau hemoroizii externi) este situat chiar la capatul extern al canalului anal sub tegument din care cauza cum se modifica ca volum se poate palpa, se poate vedea si chiar doare datorita distensiei tegumentului
care este foarte bogat in filete nervoase senzitive.
Astfel foarte multi pacienti cind vin la medic afirma ca ei au
plexul_hemoroidal
doar hemoroizi externi nu si interni pentru ca doar asta percep. Dar asa cum nu exista lac de acumulare fara un baraj, nici hemoroizi externi nu poti sa ai fara hemoroizi interni dilatati pentru ca directia de curgere a singelui venos este ascendenta catre inima dreapta, adica barajul este la interior si acumularea la exterior.

Plexurile hemoroidale (sau hemoroizii) fac parte din circulatia OBLIGATORIE de intoarcere a singelui de la nivelul rectului si exista la absolut toate persoanele. Datorita directiei ascendente a circulatiei, invers decit directia de eliminare a gazelor si a materialelor fecale, de cite ori la nivelul ampulei rectale (locul de depozitare a materiilor fecale pina la defecatie) presiunea asupra peretilor este crescuta printr-o acumulare marita de gaze, golirea plexului hemoroidal intern este ingreunata in timp ce umplerea lui de jos in sus prin plexul hemoroidal extern este normala. Astfel buretele hemoroidal intern se umfla si ajuta la contentia de finete care se opune pierderii involuntare de gaze. 
O mare parte a populatiei sufera de ceea ce se cheama INSUFICIENTA VENOASA CRONICA (un defect genetic cu caracter ereditar) si care are ca manifestari dilatatiile venoase hemoroidale sau HEMOROIZII si dilatatiile sistemului venos extern de la nivelul membrelor pelvine sau binecunoscutele varice.

Aceasta inseamna slabiciunea peretelui venos la presiune care in decurs de ani fara sa se vada sau sa doara duce la cresterea diametrului unor formatiuni venoase , cum ar
fii cele ce alcatuiesc hemoroizii. La fel cum un burete uscat introdus in apa isi creste volumul si diametrul ochiurilor sale, pe masura ce volumul hemoroizilor interni creste ei vor contine din ce in ce mai mult singe (mai ales in pozitie in picioare sau sezind pe scaun) si vor devenii din ce in ce mai grei, luind forma de ciorchine si avind tendinta sa coboare catre exterior. E usor de inteles astfel de ce cind un bol fecal de consistenta crescuta trece din ampula rectala prin canalul anal (care este de doua ori mai mic ca diametru!) va lua ”in cap” hemoroizii internii, ii va impinge catre exterior si chiar ii va rupe producind singerarile hemoroidale.
Pe de alta parte la fiecare scaun hemoroizii interni sint prinsi in interiorul canalului anal dupa fiecare scaun o perioada de timp, pina revin la pozitia obisnuita, ducind la cresterea presiunii la nivelul plexului hemoroidal extern si deci aparitia si cresterea HEMOROIZILOR EXTERNI . Daca blocajul nu se remite in timp util singele blocat la nivelul hemoroizilor externi se coaguleaza si astfel apare TROMBOZA HEMOROIDALA EXTERNA care este extrem de dureroasa si deseori invalidanta pina la remisiune.
Astfel ceva care “nu se vede si nu doare “ la inceput poate sa faca multe zile amare celui care nu crede ca merita sa se trateze cind apar primele simptome ale bolii hemoroidale.
Un proverb din lumea medicala spune ca “Medicina e croitorie cu materialul clientului! E stofa buna iese si costumul bun, e rupta si de slaba calitate, mai punem cite un petec, mai cirpim, dar piese de schimb nu prea avem...”
  printeaza articol print trimite email email intreba un doctor intrebare