Abcesul anal se defineste ca o infectie de tip supurativ, dezvoltata in grosimea peretelui canalului anal. Locul predilect de dezvoltare al abcesului anal este stratul muscular frecvent intre sfincterul anal extern si cel intern.
Abcesul este o cauza frecventa a durerilor anale, durere de tip pulsatil, permanenta, nelegata de scaun, insotita de subfebrilitate sau chiar febra si frisoane.
Formele de debut ale abcesului anal pot lua aspectul altor suferinte.
|
Criptita – inflamatia criptelor Morgagni – se insoteste de dureri vii pulsatile in anus, insotite de hipertomie sfincteriana, la fel ca si in cazul unei fisuri anale. Tuseul rectal si anuscopia constata spasmul sfincterului anal deceleaza zona inflamatorie, care la compresiune poate elibera o secretia purulenta. Evolutia criptitelor poate fi spre regresie spontana sau spre formarea unui abces anal, recidivant, cu aparitia si a fistulelor.
Papilita – favorizata de existenta hemoroizilor interni avansati, prolobati – se manifesta tot prin dureri anale si spasm sfincterian. La anuscopie zona inflamatorie apare pe linia ano-rectala, conica, rosie, cu virf ascutt si albicios si poate evolua spre abces anal.
Abcesul anal poate fi simplu, unilocular, sau complicat, cu multiple expansiuni in spatiile vecine ori chiar contralaterial (de ambele parti ale anusului). Durerea pulsatila, insotita de roseata si tumefierea (bombarea) tegumentelor perianale, cu temeratura locala crescuta, febra, frisoane – este cea care aduce pacientul la medic.
Durerea poate diminua daca abcesul – punga de puroi – „sparge” spontan la exterior si se elimina, dar ulterior se instaleaza una sau mai multe fistule anale, cu evolutie conica.
Daca formele initiale – criptita, papilita, abcesele mici, localizate – pot fi tratate la noi in cabinet, formele avansate de boala au rezolvare prin interventie chirurgicala. |
 |
|
|
